Nicolae Ceausescu-foarte scurta istorie!

Aceasta colectie de fotografii cu Nicolae Ceausescu a fost pusa pe muzica cântecului propagandistic "Stima noastra si mândria, Ceausescu-România".

Pentru copiii bolnavi?

Personal, în decursul unui an, primesc prin posta si telefon nenumarate solicitari pentru donatii caritabile de la tot felul de organizatii asa zise de "binefacere". La unele raspund, pe masura puterii pungii mele, iar altele ajung la cosul de gunoi, asa cum, cred eu, se întâmpla la mai toate casele din Canada. Una din cererile la care raspund de mai bine de 10 ani este cea pentru spitalul SICK KIDS din Toronto, caci sunt de parere ca trebuie sa facem tot posibilul pentru ai ajuta pe cei mici si neajutorati în momentele grele prin care trec. Zilele trecute am citit în ziarul Toronto Star un articol semnat de Kevin Donovan care scotea la lumina niste aspecte cel putin ciudate în actiunea lui SICK KIDS FOUNDATION de a strânge fonduri de la public.
In articol era vorba de fostul presedinte al fundatiei, Michael O'Mahoney, care si-a dat demisia din acest post motivând ca vrea sa urmeze o scoala teologica (divinity school, cum e scris în articolul cu pricina) pentru a se face diacon Romano-Catolic. Nimic rau în aceasta, zic eu! Dar câti bani de plecare credeti ca a primit demisionarul nostru din partea organizatiei SICK KIDS FOUNDATION? Nu mai putin de 2,7 milioane de dolarei!!!
Considerând donatia medie de 25-30 de dolari, compensarea pe care vajnicul O'Mahoney a primit-o echivaleaza cu o suta de mii de donatii individuale! Gânditi-va la asta când sunteti solicitati sa dat bani data viitoare. Nu întelegeti gresit! SICK KIDS FOUNDATION are nevoie de donatii publice, dar acesti bani trebuie folositi în cu totul alte scopuri decât în a ajunge în buzunarele câtorva privilegiati. Mai mult, Patsy Anderson, sefa organizatiei cu pricina, a declarat ca alti 800000 de dolari au fost platiti la mai multi "senior executives" drept cheltuieli de restructurare. Si ne mai miram cum ca din fiecare dolar donat de public 40 de centi sunt alocati drept cheltuieli administrative si numai 60 de centi ajung la cei în numele carora se strâng banii!

Mesajul lui Dalton McGuinty pentru comunitatea româna

Aceasta înregistrare a fost facuta de Romanian Cultural Society MIORITA în decembrie 2002 si cuprinde un mesaj pentru comunitatea româna din partea lui Dalton McGuinty care în 2003 a devenit premierul provinciei Ontario.

Sarbatoarea Românilor Toronto 2009

La 26 septembrie 2009 a avut loc a 6-a editie a Sarbatorii Românilor din Toronto si împrejurimi.

Evenimentul a avut loc la Mel Lastman Square, 5100 Yonge Street unde am fotografiat imaginile alaturate.

Cuvântul Consului General al României la Montreal-1990

La 7 luni dupa revolutia din decembrie 1989, miscare care l-a rasturnat pe Nicolae Ceausescu, o delegatie româna din partea comisiei de privatizare a vizitat Canada. Cu aceasta ocazie a avut loc o întâlnire cu oameni de afaceri din comunitatea româna, unde Consulul General al României la Montreal, domnul Sorin Negrea, a rostit o scurta cuvântare pe care o prezint aici. Inregistrarea face parte din arhiva Societatii Culturale Române MIORITA din Ontario, Canada, si a fost facuta la 1 august 1990.

Alegeri prezidentiale liber-schimbiste

La 22 noiembrie 2009 vor avea loc alegeri prezidentiale în tara de bastina, România!
Din departarea, si as putea spune detasarea canadiana, acest proces are culori si nuante cel putin ciudate caci, din cei 15 candidati oficiali de pâna acum, 10 se declara independenti (inclusiv actualul presedinte Traian Basescu) si numai 5 reprezinta un partid politic, si anume:
- Hunor Kelemen din partea Uniunii Democrate Maghiare din România,
- George Crin Laurentiu Antonescu, din partea Partidului National Liberal,
- Remus Cernea din partea Partidului Verde,
- Dan Mircea Geoana din partea Aliantei Politice a Partidului Social Democrat si Partidul Conservator si,
- Corneliu Vadim Tudor din partea Partidului România Mare.
Dar sa amintim si ceilalti candidati care sunt independentii:
- Gheorghe Piperea
- Ion Coja
- Sorin Mircea Oprescu
- Traian Basescu
- Constantin Ninel Potirca
- Miron Cozma
- Nati Meir
- Radu Duda
- Marian Bataiosu si
- fostul general si sef al Serviciului de Informare Externa, Ioan Talpes.

Ce apare si mai curios pentru o campanie electorala efectuata la aproape 20 de ani de la rasturnarea dictaturii comuniste este faptul ca, dupa cum prezinta atotputernicul internet la locatia http://www.alegeri.tv/ , numai 3 dintre candidatii respectivi afiseaza platforme electorale!
Iar acestia sunt independentii Gheorghe Piperea si Radu Duda precum si liberalul George Crin Laurentiu Antonescu.
Curiozitatea m-a facut sa cercetez aceste platforme electorale, evident considerate nefolositoare de majoritatea candidatilor la presedentia României de azi.
Sa le luam pe rând deci.
Candidatul independent Gheorghe Piperea este concis si direct: "eu vreau sa fiu presedinte" este prima fraza care apare în platforma sa electorala, dupa care urmeaza un sir de blamari si reprosuri aruncate cu darnicie pe clasa conducatoare prezenta.
Candidatul independent (?) Radu Duda este mai subtil. Ca sa-si accentueze si mai mult "independenta", manifestul dumnealui începe cu mesajul scris de mâna fostului suveran Mihai iar cele 24 de pagini ale documentului sunt maiestrit înfrumusetate cu coronite regale, piese de sah si fotografii semi-intime ale familiei regale. Am vazut chiar si o veioza eleganta si nedumerita care parca se întreba singura ce cauta acolo. Numai Harap-Alb si Mickey-Mouse mai lipseau. Textul este si el presarat cu un amalgam de referiri la Casa Regala, Fundatia Margareta, familia regala, Dunarea si Carpatii, patriotismul înfocat si alte lozinci asemanatoare condimentate pentru bun gust cu câteva englezisme. Iar pentru reculegerea finala, cititorului îi sunt prezentate la sfârsit 3 sau 4 pagini albe, goale.
Singurul candidat care a prezentat o platforma electorala serioasa este Crin Antonescu, din partea Partidului National Liberal. Asta nu înseamna ca dumnealui este cel mai bun! NU, dar documentul propus de el pe 96 de pagini abordeaza, din punctul lui de vedere, mai toate problemele pe care România le are de înfruntat la ora actuala.
Câteva remarci privitoare la ceilalti protagonisti, remarci construite din stirile cotidiene din România;
-Independentul Ion Coja expune cele doua motive pentru care vrea sa fie presedinte si anume criza demografica si de-românizarea tarii. Cam putin bibicule!
-Alt independent, Constantin Ninel Potirca declara cu avânt ca "e timpul sa fim împreuna",
-în timp ce israelianul Nati Meir, fost Partidul Romania Mare, devenit independent si el, a reusit sa-l co-opteze în lagarul sau pe manelistul Adi Minune care a declarat ca lucreaza deja la cea ce eu as numi "tichia de margaritar" a politicianului, imnul sau de campanie electorala, bine înteles o manea.
-O figura aparte este prietenul poporului, Miron Cozma ale carui drepturi civile sunt sub interdictie pe 7 ani, deci cam pâna prin anul 2014, dar care a luat hotarârea sa candideze sub lozinca "libertatea este mai presus decât viata", lozinca sterpelita cu buna stiinta de la Pintea Viteazul. Apropo, daca nu stiati pâna acum, Miron Cozma este si el independent.
-Cât despre tribunul irascibil si scandalagiu, Corneliu Vadim Tudor, vom mentiona un singur citat: "presedintele României voi fi eu sau cine vreau eu" a declarat tovarasul Vadim cu modestia care îl caracterizeaza.
-Traian Basescu, dupa ce a fost ministru în mai toate guvernele României de dupa 1989 si anume guvernele Roman, Stolojan, Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isarescu, "românul nostru impartial" si-a luat inima în dinti si candideaza acum ca independent.
-In ultimele zile spumosul amfitrion euro-parlamentar si "apropitar" Gigi Becali cocheteaza si el cu presa si cu idea de candida la presedentie din partea partidului pe care chiar el l-a înfiintat, Noua Generatie Crestin-Democrata.
"Pe mine ma cheam Becali si nu am facut politica niciodata influentat de alta persoana. Eu iau hotarâri în functie de cum îmi spune mie constiinta si cum îmi spune Dumnezeu la rugaciuni", a declarat Becali.
De aici se poate deduce ca dumnealui este singurul dintre aspiranti care primeste directive direct de la Dumnezeu.
Ei, si va întreb eu în încheiere, merita românii asa mândrete de candidati?

Vis Canadian: cum sa devii senator!

Am citit (vazut si auzit) ca nea Harper, primul nostru ministru, a numit ieri înca 9 senatori la camera “superioara” a parlamentului Canadian. Printre ei si un anume Jacques Demers, care are marele merit ca a antrenat câteva echipe de hochei (sportul national Canadian) si acum 4 ani a recunoscut ca este practic analfabet! Fiind nascut în anul 1944, înseamna ca avea 61 de ani când omul nostru a facut aceasta declaratie. Nu am nimic cu individul acesta care s-a dovedit de altfel un bun antrenor, o meserie care, sa fim cinstiti nu necesita profunde cunostinte de scris si citit dar am un fel de strângere de inima când ma gândesc ca aceasta persoana o sa fie senator, unde, intuitia îmi spune ca cei 7 ani de scoala primara sunt absolut necesari.
Considerând faptul ca va fi platit cu $130,400 pana la vârsta de 75 de ani pentru misiunea relativ simpla de a stampila fara discernamant tot ce va cere partidul care l-a numit, pretentiile mele ar cere ceva mai mult pentru calificarea în aceasta functie.
Din pacate, British North America Act de la 1867, document care a înfiintat Parlamentul si Senatul odata cu proclamarea Canadei, stipuleaza pentru senatori niste cerinte foarte simple:
1)- sa fie cetatean Canadian
2)- sa aiba peste 30 de ani
3)- sa aiba proprietati în provincia pentru care a fost numit de cel putin $4000 (suma nu a mai fost ajustata din 1867!!)
O buna perioada de timp aceste cerinte erau aplicate numai persoanelor de sex masculin caci femeile nu au fost considerate “persoane” pâna la anul 1927!
Dar cea mai buna calificare pentru un viitor senator nu este trecuta pe nici o lista sau document official desi este evidenta: trebuie sa fi în cercul celor din jurul primului ministru.
Când a fost în opozitie domnul Harper a declarat ca senatul este "the dumping ground" sau pe româneste "groapa de gunoi". Mi-ar place foarte mult si mie un viitor la asa o groapa de gunoi!
Simplu, nu-i asa?

Specialitati culinare românesti importate?

Nu de mult, am cumparat de la una din cele câteva bacanii tinute de românii din zona Toronto un plic de condimente pentru mititei, traditionala mâncare româneasca (pentru cine înca nu cunoaste asta!). Plicul era scris în româneste iar pe spate fabricantul mai dadea si reteta propice pentru reusita culinara a bucatelor amintite.
Duminica trecuta am folosit condimentele, erau numai 25 de grame, pentru prepararea, a-ti ghicit, micilor cu pricina.
Spre stupoarea mea am citit si ce era scris cu litere mici în partea cea mai de jos a ambalajului: Produs în Polonia!!
Oare chiar nimic nu se mai fabrica în România daca pâna si condimentele pentru una din piesele culinare traditionale se aduc din strainatate?

Nicapetre-Toronto-"Destainuiri la o expozitie"

Aceasta înregistrare video este una din putinele pe care regretatul sculptor Nicapetre le-a facut si apartine arhivei Societatii Culturale Române MIORITA din Ontario, Canada.
Aici, în cadrul expozitiei de sculptura din 1996, care a avut loc la Toronto, Ontario, Canada, artistul se destainuie explicând atât lucrarile expuse cât si crezul sau artistic.
Nicapetre s-a nascut la Brailita, pe 26 ianuarie 1936 si a încetat din viata la 21 aprilie 2008 la Toronto, în Canada.

"Pe-al nostru steag e scris unire" cântat la Toronto

Aceasta înregistrare a fost facuta la 2 decembrie 1990 la biserica ortodoxa româna "Toti Sfintii" cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a României, 1 Decembrie. Secventele fac parte din arhiva Societatii Culturale Române MIORITA.

Revolutia Româna-Expozitie de fotografii-16 Decembrie 1990

This is a recording of the Photo Exhibition that took place December 16, 1990, at Romanian Field in Hamilton, Ontario, Canada. This exhibition was organized on the first anniversary of the Romanian Revolution of December 1989, movement that toppled the Communist regime of Nicolae Ceausescu.

The recording is part of the archive of the Romanian Cultural Society MIORITA of Ontario, Canada.

Radu Berceanu la Ottawa în 1990

Aceasta înregistrare video a fost facuta la 30 noiembrie 1990, la Ottawa, capitala Canadei, cu ocazia conferintei de presa de comemorare a primei aniversari a noii zile nationale a României, 1 decembrie. Cu acest prilej deputatul (pe atunci) Radu Berceanu a rostit o mica cuvântare (în limba franceza) pe care o prezentam aici. Aceasta înregistrare face parte din arhiva Societatii Culturale Române MIORITA.

DICTATURA PARTIDULUI UNIC-1940

Decret-lege pentru apărarea ordinei politice unice şi totalitare a statului român
(22 iunie 1940)

Art. 1. Constituie delictul de uneltire contra odinei publice a Ţării şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la 3 la 5 ani şi amendă de la 10.000 la 100.000 lei, interdicţie corecţională de la 1 la 5 ani:
a) Faptul de a propovădui prin viu grai sau prin scris schimbarea organizării politice a Ţării azi existentă astfel cum ea este stabilită prin decretul-lege de înfiinţare a Partidului Naţiunii;
b) Faptul de a constitui sau organiza asociaţiuni secrete în scopul arătat la aliniatul precedent;
c) Faptul de a reconstitui asociaţiuni dizolvate sau de a continua activitatea lor;
e) Orice fapt tinzând a arunca discredit asupra organizaţiunii politice unice recunoscută de lege sau a-i zădărnici activitatea.
Cei condamnaţi pe baza prezentului text vor pierde dreptul la pensiune dacă sunt pensionari publici.
Art. 2. Nu poate fi funcţionar public cine nu este membru în Partidul Naţiunii. Cei ce nu vor cere înscrierea până cel târziu la data de 1 august 1940, precum şi cei ce cerând înscrierea nu vor fi admişi, sunt revocaţi de plin drept pe această dată. Această dispoziţiune nu se aplică militarilor în activitate.
Art. 3. Nimeni nu poate candida şi nimeni nu poate fi ales în consiliul sau comitetul de conducere al vreuneia dintre profesiunile libere organizate prin legi dacă nu este membru al Partidului Naţiunii. Pierderea calităţii de membru al partidului atrage de plin drept excluderea din orice colegiu sau organizaţie privitoare la profesiunile libere.
Art. 4. Orice persoană juridică, asociaţie sau societate de orice natură şi oricare ar fi obiectul activităţii ei, se dizolva dacă:
a) Persoanele având conducerea ei vor desfăşura o activitate potrivnică intereselor Partidului Naţiunii;
b) Fonduri ale ziselor asociaţii sau societăţi vor fi întrebuinţate în scop de propagandă potrivnică Partidului Naţiunii;
Art. 5. Nimeni nu poate fi membru în consiliul de administraţie al unei între-prinderi private sau publice dacă nu are calitatea de membru al Partidului Naţiunii.
Art. 6. Acela care smulge, distruge, deteriorează în public în scop de dispreţ sau batjocură insignele, emblemele, uniformele, manifestele sau publicaţiunile Partidului Naţiunii se va pedepsi cu închisoare corecţională de la o lună la un an.
Art. 7. Averea persoanelor fizice sau juridice ce se vor face vinovate de unul din delictele de mai sus enumerate va fi pusă sub sechestru pe timpul ce se va determina de instanţa de judecată prin hotărârea de condamnare. Judecata va putea pronunţa lichidarea întreprinderilor sociale sau radierea firmelor individuale, precum şi lichidarea părţilor sociale de orice fel în întreprinderi de orice natură.
Art. 8. Procesele având de obiect judecata oricăreia din infracţiunile arătate în articolele precedente se vor judeca după procedura flagrantelor delicte cuprinse în Codul penal Carol al II-lea. Chiar dacă nu sunt întrunite condiţiunile art. 226 din Codul de procedură penală Carol al II-lea.

Monitorul oficial, din 22 iunie 1940

DEMOCRATIE-MONARHIE-DICTATURA

Se vorbeste si s-a vorbit mult despre conceptul de democratie, adica conducerea statului de alesii poporului. O idée veche si totusi noua, mai ales în modul ei de aplicare.
Cum se manifesta aceasta democratie în mod practic, pentru cetateanul de rând?
Nu prea spectaculos!
Odata la 3, 4, 5 ani putem pune un X cu betigasul pe o bucatica de hârtie iar daca suntem cu adevarat suparati si avem aprobare de la politie, putem sa ne scriem pasurile pe o bucata de carton, sa o punem în vârf de bat si sa ne plimbam pe strazi cu ea ca sa vada toata lumea ca suntem nemultumiti.
Dar, în dictionarul meu, orice institutie aleasa prin vot popular se numeste democratica.
De aceea pentru mine monarhia, oricât de constitutionala ar fi, nu este democratie adevarata. Statele Unite ale Americii , sau Elvetia sunt mai democratice în principiu decat Marea Britanie sau Olanda. De ce? Simplu: pentru ca locul privilegiat se mosteneste nu se castiga.
Poate democratia gresi? Sigur ca da! Bazati pe aparente, putem alege pe cine nu trebuie iar conducatorii alesi pot dirija tara pe cai nedorite, catastrofale. Dar atâta timp cât democratia este în vigoare, ea are calitatea de a se autocorecta.
O conceptie gresita si mult raspândita este ca Hitler a fost ales la conducerea tarii de poporul german, în mod democratic. Trebuie spus de la bun început ca aceasta nu este adevarat. La respectivele alegeri, pare-mise în 1932 sau ’33 nici un partid nu a obtinut majoritatea necesara pentru a forma guvernul. Presedintele Paul Hinderburg, la presiunile aplicate de marii industrialisti precum Fritz Thyesen, Hjalmar Schacht si altii, l-a numit pe Hitler drept cancelar cu însarcinarea de a forma un guvern de coalitie. In acest guvern nazistii aveau numai 2 portofolii ministeriale. In luptele pentru putere, nici un partid nu a reusit sa formeze o coalitie viabila si Hitler a cerut presedintelui Hinderburg sa dizolve parlamentul si sa programeze noi alegeri pentru luna martie 1933. Dar la 27 Februarie 1933 Parlamentul german (Reichstag-ul) a fost cuprins de flacari iar pentru ca un parlamentar communist olandez se afla în cladire, focul a fost pus pe seama unui complot comunist. Bazat pe acesta, a doua zi, 28 februarie, guvernul lui Hitler a interzis, nu numai Partidul Comunist ci si o serie de alte grupari politice iar parlamentarii acestora au fost arestati sau asasinati. Cu toate acestea, la alegerile din 6 martie 1933, nazistii tot nu au fost în stare sa-si asigure o majoritate absoluta în parlament asa ca Hitler a introdus o lege care dadea cabinetului, adica guvernului, puteri legislative pe o perioada de 4 ani. In acest fel atât puterea legislativa cat si cea executive se aflau în mâinile lui Hitler. Si asa Germania s-a transformat într-o dictatura.
Iar restul se stie…………